Praxis Cumitatu

L'ancien blog Praxis Negra étant réactivé, le Comité informe que ce forum est désormais un simple atelier d'écriture. Les membres inscrits peuvent y proposer leurs textes en vue d'une publication sur Praxis Negra (en français) ou Tonu è Timpesta (en langue corse).




Rejoignez le forum, c’est rapide et facile

Praxis Cumitatu

L'ancien blog Praxis Negra étant réactivé, le Comité informe que ce forum est désormais un simple atelier d'écriture. Les membres inscrits peuvent y proposer leurs textes en vue d'une publication sur Praxis Negra (en français) ou Tonu è Timpesta (en langue corse).


Praxis Cumitatu

Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.

Atelier littéraire


Ne ratez plus rien ! Les nouvelles contributions s'affichent dans la colonne de droite de chaque rubrique. Vous pouvez également les lister en cliquant sur le lien " Voir les nouveaux messages depuis votre dernière visite", ci-dessus. Enfin, vous pouvez configurer votre profil pour être alerté lorsqu'un nouveau message est posté sur un sujet qui vous intéresse.
Le Deal du moment : -40%
Tefal Ingenio Emotion – Batterie de cuisine 10 ...
Voir le deal
59.99 €

    In a sulitudina di i campi di cutonu (Koltès), Strattu

    Marco B
    Marco B
    Admin

    Messages : 422
    Date d'inscription : 30/01/2013
    05032014

    In a sulitudina di i campi di cutonu (Koltès), Strattu Empty In a sulitudina di i campi di cutonu (Koltès), Strattu

    Message par Marco B

    Scrittu in 1986 da Bernard-Marie Koltès, è traduttu da Marcu Biancarelli, Dans la Solitude des Champs de Coton fut purtatu annant'à a scena in 2012 da Théâtre Alibi, cù François Bergoin à a missa in scena, è cù Xavier Tavera (u dealer) è Pierre-Laurent Santelli (u clienti) à l'intarpritazioni. U rolu di u dealer era in francesu, è quissu di u clienti in corsu (cù sopratituli pà i dui lingui).

    In a sulitudina di i campi di cutonu (Koltès), Strattu Kolt10


    Un deal hè una transazzioni cumirciali chì porta annant’à valori pruibiti o cuntrullati di manera strema, è chì si compii, in i spazii nèutri, indifiniti, è micca privisti pà stu fini, trà vindaroli è cheriaci, par via d’un’ intesa muta, cenni cunvinziunali o cunvirsazioni à duppiu sensu – in u scopu di cunturnà i rìsichi di tradimentu o di scruccaria ch’idda cunteni un’ uparazioni sìmuli – à n’importa chì ora di u ghjornu o di a notti, indipindentamenti di l’ori d’apartura arrigulati di i loca di u cumerciu umulugatu, ma piuttostu à l’ori di chjuditura di quisti quì.



    U DEALER
    Sì vo marchjeti fora, à st’ora è in quissu locu, hè chì vo seti in brama di calcosa ch’ùn pussiditi, è ghje’, sta cosa, a vi possu buscà ; parchì s’e’ socu quì in ‘ssa piazza, è beddu nanzi à vo, pà un tempu più longu, è chì ancu st’ora ch’hè quissa di i raporti salvàtichi trà ghjenti è animali ùn mi ni caccia, hè ch’e’ t’aghju sta cosa nicissaria da suddisfà u disideriu chì mi passa à davanti, ed hè com’è un pesu, chì ci voli ch’e’ mi ni sbarazzi annant’à à ugnunu, omu o animalu, chì mi passa à davanti.
    Hè par quissa ch’e’ m’avvicingu da vo, malgradu l’ora chì hè quissa chì di sòlitu l’omu è l’animalu s’allampani salvàtichi l’unu annant’à l’altru, eu, m’avvicingu da vo, i mani aparti è i palmi ghjirati versu vo, cù l’umilità di quissu chì pruponi faccia à quissu chì compra, cù l’umilità di quissu chì pussedi faccia à quissu ch’hè in brama ; è vicu u vosciu disideriu com’è si vidaria un lumu chì s’accendi, à un balconu in altu di u casamentu, à l’abbrucata ; m’avvicingu da vo com’è l’abbrucata quandu avvicina ‘ssu primu lumu, pianamenti, cù rispettu, guasgi cun affizzioni, lachendu culandi in ghjò in u carrughju l’omu è l’animalu chì stinzani a so funi è chì si mosciani salvàtichi i denta.
    Micca ch’e’ avissi indivinatu ciò chì vo pudeti disidarà, è mancu ch’e’ fussi prissatu di cunnòsciala ; chì u disideriu d’un cumpradori hè a cosa a più malincònica chì fussi, ch’iddu si pustiighja com’è un pìcculu sicretu ch’ùn cheri chè d’essa palisatu, è ch’iddu si pidda tempu nanzi di palisallu ; com’è un rigalu chì no ricivimu imbuccinatu è chì no piddemu tempu à tiranni a curdetta. Ma hè ch’aghju disidaratu anch’eu, dipoi u tempu ch’e’ socu à quissa piazza, tuttu ciò ch’ugni omu o ugni animalu pò disidarà à quist’ora di scurità, è chì u faci sorta da dund’ed iddu malgradu i scùffuli salvàtichi di l’animali insuddisfatti è di l’òmini insuddisfatti ; eccu parchì a socu, meddu chè u cumpradori inchietu chì teni sempri appena u so misteru com’è una pìccula vèrghjini addivata par essa puttana, chì ciò chì vo mi dumandareti l’aghju dighjà, è ch’idda vi basta, à vo, senza chì vo vi sèntati inghjuliatu da l’aspettu d’inghjustizia chì cunsisti à dumandà faccia à quissu chì pruponi, di dumandàmmila.
    Postu ch’ùn ci hè micca una vera inghjustizia annant’à sta tarra fora chè l’inghjustizia di a tarra idda stessa, chì hè sterili da u fritu o sterili da u caldu è raramenti firtili da u mischiu dulci di u caldu è di u fritu ; inghjustizia ùn ci n’hè à chì marchja annant’à a stessa ricciata suttimissa à u stessu fritu o à u stessu caldu o à u stessu mischiu dulci, è ugni omu o animalu chì pò fighjulà un altr’omu o un altr’animalu in ochja hè u so paru parch’iddi viaghjani nant’à a stessa striscia fina è piana di latitùdina, schiavi di i stessi frita è di i stessi calori, ricchi listessi, è di a stessa manera, pòvari ; è a sola cunfina ch’esista hè quissa trà u cumpradori è u vindarolu, ma incerta, chì tutt’è dui pussedini u disideriu è l’ughjettu di u disideriu, à tempu cupputu è risaltu, cù ancu di menu inghjustizia ch’iddu ci n’hè à essa masciu o fèmina trà l’òmini o l’animali. Hè par quissa ch’e’ imprestu par avali l’umilità è ch’e’ vi lacu a praputenza, di manera chì no siamu distinti l’unu da l’altru à st’ora chì ineluttàbili hè a stessa par vo è par mè.
    Diti ghjà, dunca, vèrghjini malincònica, in quissu mumentu ch’iddi urghjitighjani l’òmini è l’animali, diti ghjà a cosa chì vo disidareti è ch’e’ vi poschi furniscia, è a vi furnisciaraghju pianamenti è bè,  guasgi cù rispettu, forsa cun affizzioni ; po’, dopu d’avè tappatu i carabona è spianatu i monti chì sò in no stessi, ci alluntanaremu l’unu da l’altru, in cavalcionu nant’à u filu curciu è pianu di a noscia latitùdina, suddisfatti à mezu à l’òmini è l’animali insuddisfatti d’essa òmini è insuddisfatti d’essa animali ; ma ùn mi dumandeti d’induvinà u vosciu disideriu ; sariu ubligatu d’alistinà tuttu ciò ch’e’ pussedu par suddisfà à quissi chì passani davanti à mè dipoi u tempu ch’e’ socu quì, è u tempu chì saria nicissariu à quissa alistinera siccaria u me cori è stancaria forsa a voscia spiranza.


    U CLIENTE
    Ùn viaghju micca in un certu locu è à una cert’ora ; viaghju, è basta, andendu da un cantu à l’altru, pè affari privati chì si trattanu custì è micca viaghjendu ; ùn cunnoscu nisun’ attrachjata nè alcuna spezia di desideriu è vogliu sminticà i mo accidenti di percorsu. Andava da quella finestra schjariata, quassù, daretu, à quista culà schjariata dinù, davanti à mè, seguitendu una striscia bè diritta chì vi passa à traversu perchè vo’ vi ci site piazzatu à modu liberu. Or ùn esiste nisunu mezu chì permette, à chì si rende da un’ altezza à un’ altr’altezza, di schisà di falà per duvè ricullà dopu, cù l’assurdità di i dui muvimenti chì s’annullanu è u rìsicu, trà i dui, di sfracicà i mullizzi lampati da e finestre ; più si campa in altu, più u spaziu n’hè sanu, ma più a caduta n’hè dura ; è quandu l’ascensore vi hà postu più in ghjò, vi cundanna à marchjà à mezu à tuttu ciò chì ùn s’hè vulsutu più in sù, à mezu à una mansa di ricordi chì merzanu, cum’è à u risturante, quandu un servore vi face è nota è mintuveghja, à voi ch’ascultate stumacatu, tutti i piatti chè vo’ digerite dipoi un pezzu.
    Ci saria vulsutu d’altronde chì l’oscurità fusse ancu più pagna, è ch’o ùn possi vede nulla di a vostra faccia ; allora, forse, mi saria pussutu sbaglià annant’à a legitimità di a vostra presenza è di u scartu chè vo fate pè piazzavvi à mezu à a mo strada, è, à u mo tornu, fà unu scartu chì s’appaghjessi à u vostru ; ma chì oscurità saria abbastanza zeppa per favvi cumparisce menu scuru chè ella ? Ùn ci hè notte senza luna ch’ùn paressi d’esse meziornu s’è vo’ vi ci pruminate, è ‘ssu meziornu custì mi mostra abbastanza ch’ellu ùn hè l’azardu di l’ascensori chì vi hà piazzatu quì, ma un’ imprescrittìbule legge di a gravezza ch’avete in propiu, chì vo’ purtate, à vèdesi, nant’à e spalle cum’è un saccu, è chì vi leia à st’ora, in stu locu duve vo’ valutate suspirendu l’altezza di i casamenti.
    In quant’à ciò ch’o’ bramu, s’ellu ci fussi una brama ch’o’ mi ne possi ricurdà quì, in l’oscurità di l’attrachjata, à mezu à i scùffuli di l’animali ch’ùn si ne vede mancu a coda, al dilà di ‘ssu desideriu sicuru ch’o aghju di vèdevi cappià l’umilità è chì vo’ ùn mi fèssite u daziu di a preputenza – perchè s’o mi ne pentu pè a preputenza, odiu l’umilità, per mè cum’è pè l’altri, è ‘ssu scambiu po’ ùn mi garba tantu – , ciò ch’o bramava, ùn pensu mancu chì vo l’àppiate. U mo desideriu, s’ellu ci ne fussi unu, s’o u vi sprimava, brusgiaria a vostra faccia, vi faria ricaccià e mani mughjendu, è vi ne scappariate in l’oscurità cum’è un cane chì corre cusì prestu ch’ellu ùn si ne vede mancu a coda. Ma nò, u frastornu di stu locu è di st’ora mi face smenticà s’o aghju mai avutu calchì desideriu ch’o mi ne possi ricurdà, innò, ùn ne aghju di più chè l’offerte ch’o vi puderia fà, è ci vularà bè chì vo’ fèssite unu scartu perch’o’ ùn appii à fanne, chì vo’ vi scantessite di l’assu ch’o seguitava, chì v’annulessite, perchè stu lume, quallà, in l’altu di u casamentu, chì l’oscurità si n’avvicina, cuntinueghja chietu à lucicà ; è trapaneghja l’oscurità, cum’è un fulminente infiaratu trapaneghja u stracciu chì pratende d’affuccallu.
    Partager cet article sur : reddit

    Aucun commentaire.


      La date/heure actuelle est Ven 26 Avr - 16:34