Praxis Cumitatu

L'ancien blog Praxis Negra étant réactivé, le Comité informe que ce forum est désormais un simple atelier d'écriture. Les membres inscrits peuvent y proposer leurs textes en vue d'une publication sur Praxis Negra (en français) ou Tonu è Timpesta (en langue corse).




Rejoignez le forum, c’est rapide et facile

Praxis Cumitatu

L'ancien blog Praxis Negra étant réactivé, le Comité informe que ce forum est désormais un simple atelier d'écriture. Les membres inscrits peuvent y proposer leurs textes en vue d'une publication sur Praxis Negra (en français) ou Tonu è Timpesta (en langue corse).


Praxis Cumitatu

Vous souhaitez réagir à ce message ? Créez un compte en quelques clics ou connectez-vous pour continuer.

Atelier littéraire


Ne ratez plus rien ! Les nouvelles contributions s'affichent dans la colonne de droite de chaque rubrique. Vous pouvez également les lister en cliquant sur le lien " Voir les nouveaux messages depuis votre dernière visite", ci-dessus. Enfin, vous pouvez configurer votre profil pour être alerté lorsqu'un nouveau message est posté sur un sujet qui vous intéresse.
-34%
Le deal à ne pas rater :
-34% LG OLED55B3 – TV OLED 4K 55″ 2023 – 100Hz HDR 10+, ...
919 € 1399 €
Voir le deal

    Concours "scrivini i donni"

    Marco B
    Marco B
    Admin

    Messages : 422
    Date d'inscription : 30/01/2013
    18012015

    Concours "scrivini i donni" Empty Concours "scrivini i donni"

    Message par Marco B

    "Scrivini i donni"

    Dans le cadre de la réalisation d'un manuel scolaire consacré à la littérature d'expression corse, Praxis Negra lance un concours de nouvelles (courtes) en langue corse s'adressant aux auteures.

    Toutes celles qui sont désireuses de contribuer peuvent mettre leurs textes directement sur Praxis Negra dans la rubrique "Cuncursu : Scrivini i donni" (ou ales adresser à l'adresse suivante : marco.biancarelli@orange.fr).

    Le manuel étant dédié aux classes de terminale, les textes (qui ne doivent pas excéder 5500 caractères espaces compris) doivent correspondre aux thèmes suivants :

    - Lieux et formes de pouvoir
    - Idée de progrès
    - Héros et mythes
    - Espace et échanges

    Tous les textes retenus (ne seront pas retenus les textes hors-sujet) se verront publiés sur Praxis Negra, avec mise en relief particulière pour les trois premiers textes classés. La gagnante du concours sera décrétée "Parraine de Praxis Negra 2015", et sera l'invitée privilégiée et la rédactrice en chef du site pendant une semaine (interview interactive, cadre réservé, mise en valeur de son travail de création).

    Chaque auteure peut contribuer en envoyant deux textes maximum (prose uniquement).

    Il est possible de participer au concours jusqu'au 30 avril 2015.
    Partager cet article sur : reddit

    Francesca

    Message Ven 23 Jan - 19:52 par Francesca

    Ne faut-il pas que quelqu'une se lance?

    Texte déjà commis sur Mirvella (j'en écrirai une autre, j'ai déjà le sujet)
    J'ai une petite manie : les faux contes de Noël. ça me prend chaque année à cette période.  

    J'espère que d'autres franchiront une certaine crainte d'écrire en langue corse. <

    U Natale di Ghjiseppu Gnaziu

    Ci sò ch'ùn anu micca scianza. Vidite u casu di Ghjiseppu Gnaziu G...
    Era un scentificu rinumatu, amicu di Lavoisier, di Voltaire è di Condorcet è altri cerbelloni di u 18esimu, tutti omi di prugressu.  
    S'ellu si fussi cuntentatu cù u so travagliu, u so insignamentu à a Facultà di Medicina è l'amore di a so bella mugliuccia!
    Ma nò, ellu vulia megliurà a sorte di l'umani in issi tempi frasturnati di a Revuluzione francesa. Certi anu di isse scimizie...Facia parte di l'Assemblea Custituente è era di tutti i dibattiti : l'abulizione di i privilegi, u ghjuramentu di a sala di u jeu de paume...
    E donne eranu in traccia di priparà a festa di Natale. Avia dodeci fratelli è surelle Ghjiseppu, ci era da fà à cumandà i servi, à verificà a cucina, à fà casu à l'assestu di i tavulini, à  u vinu...
    A mamma di Ghjiseppu spiecava à Elisa a so moglia :
    "Da zitellu, hè sempre statu cusì bravu! Mai averia tagliatu ellu a coda à una bucertula o sfracellatu una mosca : avia vistu u sangue di una mosca una volta nantu à u muru è n'avia resu u so ripastu. Micca cum'è i so fratellacci ! Mancu li piacia a caccia, chì piacia tantu à u mo tintu maritu.
    Studiava bè è l'aviamu mandatu ind'è i Ghjesuiti. A sapete chì ùn ci hè nisun'educazione più bona! Ma hà vulsutu diventà medicu, hà ancu lasciatu a religione (si signò). Chì li succede, a mo cara?"
    "Hè frasturnatu da veru o madama. Ùn dorme più a notte, hè biancu palidu, parte à bon'ora pè u so scagnu à l'Assemblea, hè ciuttatu in vechji libri, disegna piani strani, ùn ci capiscu nunda. M'hà dettu ch'ellu priparava un gran discorsu à l'Assemblea è ch'ellu avia  da prupone un testu di lege per Ghjennaghju : li deve piglià u capu st'affare"
    "Elisa, a mo cara figliola, ci pensate à dà li ciò ch'elli aspettanu l'omi, infine, mi capite...? "
    A faccia d'Elise turnò rossa rossa sottu à u sguardu suspettosu di a sogera. Di fatti, Ghjiseppu ùn paria più tantu interessatu da u lettu è sin'ad avà ella ùn s'era mai dettu ch'ella puderia esse ne a causa. Si sentia male d'un colpu. Ùn la tenia forse più cara è u travagliu ùn era ch'un` evasione?
    Disse lestra una bucia per sbarazzassi di a vechja:
    "Ma nò, nò, custì, tuttu và bè madama..." è si vultò per mughjà à qualchì serva: "aiò spicciati, chì i mo invitati ghjunghjenu! "
    Ghjiseppu ebbe l'aria assente tuttta a serata, à mezu à e risate è i canti di a famigliona. S'ingullì trè o quattru buttiglie di vinu senza accupassi una volta d'Elisa. A vechja guardava u coppiu da da sottu, in catarochju, è paria di vulè ne à a nora chì n'era guasi à pienghje, lascendu l'invitati à a cura di a sogera.
    Ghjiseppu ùn vidia l'ora ch'elli partissinu tutti, a sentia, a sapia, era vivinu vicinu, prontu à  truvà, ma tuttu ùn era ancu chjaru in a so mente. Tuttu stu rimore l'impidia di pensà ci.
    Quand'elli funu soli, si lampò in un carrigone à cantu à u focu ch'ellu accattizzava per calmà i so nerbi.
    "Veni à dorme?" dumandò timica Elisa.
    Fece di nò di capu, senza una parolla è ella si ne cullò in camara cù u core frantu.
    "Ah iè! bellu Natale! si dicia in sè, mancu un sguardu, mancu un surrisu!"
    Ùn s'addrumintò micca è versu quattr'ore di mane l'intese saltà, mughjà, cullà e scale di corre è apre a porta.
    A chjappò pè a vita, a pisò, a ghjittò nantu à u lettu, ma ella prutestava :
    " Ah nò o Ghjisè sò mesi è mesi ch'è tù ùn mi tocchi più, avà mi voli furzà? Cappiami subitu è spiecami ciò chì s'hè passatu!"
    Ellu s'arrizzò, l'ochji sburlati :
    "Eurêka! Elisa!  Elisa, aghju a mascina in capu, sò cum'ella deve esse, cumu fà la disignà! Aghju u mo discorsu prontu! Viderai, hè l'invenzione di u seculu, ancu di parechji!"
    Paria un scemu! Pienghjia è ridia attempu, spiccava certi salti...
    "Ahaha ! o sgiò diputati, cù a mo mascina, vi facciu saltà u capu in un lampu, ma ùn suffrite più, a lama fala cum'è una saetta, u capu vola, u sangue sghiizza, l'omu ùn hè più! Ùn ci serà più suffrenza in l'esecuzione, serà precisa è pulita! ahahaha hè quessa a Revuluzione!"
    È sta volta, a chjappò, strappendu a so camisgia riccamata, ma Elisa ùn disse di nò, è infine fù festa ind'è i Guillotin!

    A seguita a cunniscimu. Ghjiseppu Gnaziu, l'umanistu, u bravu zitellu, chì vulia fà la finita cù i strazii di i cundannati à morte, chì tandu à chì passava à a "rotula", à chì muria in l'acqua bullente in un paghjulone, à chì era brusgiatu, à chì era appiccatu (guasi beatu quellu!) è à chì era scapatu da macellari simuli à i tonti di  Daech oghje, ùn la s'aspettava micca a seguita : 50 mascine diavulesche  fecenu "vulà" per tutte isse Francie 60 000 capi in un annu, quandu i capizzoni di u Terrore si ne ghjuvonu per fà un infernu.

    Guillotin ùn si n'hè mai più rimessu. U so nome hè statu appiccicatu per sempre à quellu affaracciu chì hà imbruttatu a Revuluzione. U "successu" ùn hè micca sempre gloria...
    Marco B

    Message Sam 24 Jan - 1:06 par Marco B

    Merci Francesca.

    Oui, il n'est pas précisé si les textes doivent être des "inédits". Ce texte publié sur Mirvella lance donc le concours de belle façon.

    Il m'avait déjà plu en première lecture, et il a en plus l’avantage incontestable de donner le format des textes attendus.

    A vos plumes, toutes !
    EV

    Message Dim 25 Jan - 11:30 par EV

    Paci è Saluta à tutti i cristiani*.

    Oghji, aghju cuntabilizatu à una dicina di parsoni chì mi ani prigatu a Saluta è a Paci par l’annu novu. À nantu à deci, ottu mi ani prigatu PacE è SalutE. Hè vera, cambia à pena ma hè listessu in rialità. Semu cussì ind’è no’, ludemu a tullaranza à traversu à a norma pulinomica di a noscia lingua. Ancu s’è certi vechji aiattolà azezi ùn sò micca di accusentu cù a lighjitimità di ogni variità o a manera di ognunu di rutulà l’erri, si dici chì « diversità faci ricchezza ».

    Iè, hè vera. È puri, dopu ad avè mi ribattutu l’arichji cù a sempiterna è tradiziunali pricantula « bon’ dì è bon’ annu è bon’ capu d’annu, ch’iddi creschini l’aienti è a ropa è chì no’ sighimu meddu un’ antr’ annu chè quist’annu ! » - sia quali sia a variità aduprata, d’altrondi - ùn aghju più chè una vodda quandu ghje’ i sentu in coru, hè di tumbà li di manera viulenti. In fatti, viulenti viulenti : mi vicu, ciuttendu li chjodi, l’unu dopu à l’altru in i so chjocchi, pianu pianinu, cù un marteddu. È po’ dopu, mi vicu caccià li - sempri pianu pianu -nanzu di inficcà li prufondu, torna una volta, fendu scrizzà u sangui. O allora, ci hè a virsioni « plutonu d’esicuzioni » : L’aliniighju tutti in corti di una scola - com’è pezzi di ficateddu infilzati à nantu à un broccu - è mi sfugu cù una bedda è longa fucilata, à l’usu Call of Duty Black Ops II. A mitraglietta stupa i palli di u so caricadori, chì frisciani sinu à u mumentu di essa inguttiti da a carri umana, com’è una bucca inguttaria chjarasgi. I sentu pinetrà à traversu à a peddi è l’ossi. Sentu l’udori di a carri brusgiata. Sentu i mughji è i brioni chì rimbombani sempri dopu à i sguardi d’incumprensioni chì ghje’ aghju spintu. Ma dura pocu quissa. Dopu à u trostu trimendu, ùn ferma chè u silenziu. Sò furtunati, ùn mi piaci à mè stu silenziu. Mi faci pinsà à a morti.

    A socu, t’aghju una imaghjinazioni strasurdinariamenti feconda. À a fini, sò sempri vivi parchì, di sicuru, ferma solu un sonniu catarticu. Un fantasimonu di un antru mondu. Ancu assà, mi diciareti, semu in dimucrazia. T’ani u dirittu di sprimà si ancu iddi, tintacci. Semu tutti libari ! Ancu i più tonti è i più trapanati. Ancu eiu, cù à me rivolta intariori.

    Aghju intesu dì chì, in un paesu, u gradu di dimucrazia pudia essa missu à palesa da u numaru di parsoni chì erani sempri vivi dopu ad avè utilizatu a so libertà par sprimà una idea chì ùn era micca in adequazioni cù a tindenza « puliticamenti curretta ». No’, in Francia, semu in u paesu di i libartà. In U paesu di A Libartà. Omini è Omini sò morti par idda. Eccu ciò chì iddu ci ampara l’articulu 2 di a Custituzioni di a Vnta Ripublica di u 04 di uttrovi di u 1958 : A lingua di a Ripublica hè u francesu. L’emblema naziunali hè a bandera di trè culori, turchinu, biancu, russu. L'innu naziunali hè a « Marseillaise ». U mottu di a Ripublica hè « Libartà, Ugualità, Fraternità ». U so principiu hè : guvernu di u populu, da u populu è pà u populu. Hè vera, ci pudariamu dì chì no’ dinò, in Corsica, t’avemu una lingua, una bandera, un innu, una stodia propia è i nosci particularisimi ; ciò chì ùn voli micca dì chì ùn spartimu micca i principii fundamintali di Libartà, d’Ugualità è di Fraternità. Ancu s’è certi volti, ci parini à pena rumanzeschi è astratti. À a scola, pugnemu di amparà à scriva, à leghja, à sprimà si è à capiscia. Cridimu chì, forsa, un ziteddu capaci di pinsà da par sè, di custruiscia un raghjunamentu cuirenti è di avè discirnimentu, sarà più tardi un spiritu libaru, menu inclinu à cascà in u fanatisimu, a tuntia o a scimità. Pugnemu di amparà u rispettu di i valori ripublicani, di u principiu di laicità, di a libartà di sprissioni è tanti cosi chì, certi volti, ùn capimu mancu parchì ùn ani nisciunu effettu à nantu à a noscia rialità cutidiana.

    Dicu « pugnemu » parchì oghji, semu u 7 di ghjinnaghju di u 2015 è dui parsoni libari ani tumbu à dodici parsoni chì si cridiani libari di dissignà i so idei.

    Com’è s’è a mè, mi piaciani i nivuli è chì ghje’ tumbaiu à quiddi chì vuliani dissignà u soli. Com’è s’è a mè, mi piaciani i nivuli è chì ghje’ tumbaiu à quiddi chì si ni ridiani di u me celi annivulatu. Solu cussì. Di un colpu. Piddu una, dui, trè, quattru, cinqui, sevi, setti, ottu, novi, deci, undici, dodici viti. Iè. Cussì. Cù una bedda è longa fucilata. Una mitraglietta chì stupa i so palli. È po’, l’udori di a carri brusgiata, i mughji, i brioni, l’ochji spinti è u silenziu. Dodici viti. Par una idea chì ùn mi piacia micca. Pà un dissegnu.

    Oghji, mi dumandu quali hè chì t’hà u dirittu, u puteri supremu di piddà una vita. Una, dui, trè, quattru, cinqui, sevi, setti, ottu, novi, deci, undici è dodici viti. Iè. Cussì. Di un colpu. U dirittu di piddà una, dui, trè, quattru, cinqui, sevi, setti, ottu, novi, deci, undici, dodici viti. Iè. Cussì. Cù una longa fucilata. Una mitraglietta chì stupa i i so palli, l’udori di a carri brusgiata, i mughji, i brioni, l’ochji spinti è u silenziu. Dodici morti. Par una idea chì ùn li piacia micca, par avè sprimatu un puntu di vista sfarentu da u soiu, par un dissegnu schirzosu o solu par essa statu à mezu à u so caminu. Cussì.

    Oghji, vi dumandu quali hè chì t’hà u dirittu di piddà a vita. Una, dui, trè, quattru, cinqui, sevi, setti, ottu, novi, deci, undici, dodici è tutti l’altri chì sò stati presi in u mondu sanu à u filu di i seculi d’Umanità. Solu cussì.

    Oghji, ani pugnatu di tumbà mi. Ma era dighjà morta da monda a me niscentria. Ani pugnatu di fà mi tacia. Di impona u silenziu.

    Socu sempri statu u brionu surdu in i spiriti ammutuliti, u bracciu chì si finia cù un pugnu chjusu, alzatu versu u celi assulanatu. Ùn muraraghju mai. Ma, zitti… ùn ci voli à dì nudda.


    *A parolla cristiani, in Corsica hè aduprata di modu usuali, par difiniscia à una parsona. Pò essa calchì sia chì ùn credi micca in diu : « ùn ci hè un cristianu » voli solu dì chì ùn ci hè nimu.
    Marco B

    Message Dim 25 Jan - 19:39 par Marco B

    Dui testi dighjà ! È belli in più.

    L'affari viaghja bè.

    Scriviti, scriviti, ci campemu à leghjavi !

    Message  par Contenu sponsorisé


      La date/heure actuelle est Ven 19 Avr - 11:30